duminică, 6 februarie 2011

Food Police - Chemical Granny

Istoria unei tarte cu cireşe din supermarket


I - Aluatul:

1        Făina:

Seminţelor de grâu li se administrează un fungicid înainte să fie semănate. În timpul cultivării, grâul este supus de la două până la şase tratamente cu pesticide în funcţie de ani, la un tratament cu hormoni pentru scurtarea tulpinilor împotriva manei şi la o doză semnificativă de îngrăşăminte chimice: 240 kg de azot, 100 kg de fosfor şi 100 kg de potasiu la hectar. În siloz, după recoltă, seminţele sunt tratate pe bază de tetraclorură de carbon şi bisulfit de carbon, după care sunt stropite cu clopirifosmetil. La măcinare făina primeşte clorură de nitrosil, acid ascorbic, făina de bob, gluten şi amilază.

2        Drojdia :

Tratată cu silicat de calciu iar amidonul este albit cu permanganat de potasiu.

3        Grăsimile

Tratate cu un antioxidant ca hidroxitoluenul de butil şi un emulsificator de tipul lecitinei (modificat genetic, bineînţeles!).

II – Crema:

4        Ouăle

Provenite dintr-o crescătorie industrială în care găinile sunt hrănite cu granule conţinând antioxidanţi (E300 şi E311), arome, emulsificatori gen capsanteina, agenţi lianţi (lignosulfatul) şi în sfârşit amelioratorii de gust (glutamatul de sodiu) pentru a face ca toate acestea să fie uşor de inghiţit. În plus, găinile sunt tratate antibiotic şi în special anticoccidian. Ouăle primesc înainte de uscare emulsificatori, agenţi activi surfageni (acidul colic) şi o enzimă responsabilă cu extragerea zahărului din albuş.

5        Laptele

Provenit dintr-o crescătorie industrială în care vacile primesc o alimentaţie bogată în produse chimice: antibiotice gen flavofosfolipol (F712) sau monensin-sodiu (F714), antioxidanţi ca ascorbatul de sodiu (F301), alfa-tocoferol de sinteză (F307), butil-hidro-toluen (F321) sau etoxicină (E324), emulsificatori ca alginatul de propilen-glicol (F405) sau politilen glicol (F496), conservanţi ca acidul acetic, acidul tartric (E334), acidul propionic (F280) şi derivaţii sai (de la F281 până la E284), compuşi azotaţi chimici ca ureea (F801) sau diuredo-izobutanul (F803), agenţi lianţi ca stereatul de sodiu, coloranţi ca şi F131 sau F142 şi potenţiatori de gust (glutamatul de sodiu).

1        Uleiurile
     
Extrase cu ajutorul solvenţilor gen acetonă, după care sunt rafinate prin acţiunea acidului sulfuric, limpezit la cald, neutralizate cu leşie de sodă, decolorate cu bioxid de clor sau cu bicromat de potasiu şi dezodorizate la 160 de grade cu clorură de zinc. Într-un final sunt recolorate cu ajutorul curcuminei.

2        Crema
Odată obţinută este tratată cu arome şi stabilizatori ca acidul alginic (E400).

III – Istoria cireşelor

Cireşele au primit în timpul sezonului între 10 şi 40 de tratamente cu pesticide în funcţie de ani. Cireşele sunt decolorate cu anidrid sulfuros şi recolorate uniform cu acid carminic sau eritrozină. Sunt înmuiate într-o soluţie care conţine sulfat de aluminium şi la scoatere li se adaugă un conservator ca sorbatul de potasiu (E202).
La sfârşit sunt acoperite cu un zahăr care provine din sfeclă, care, ca şi grâul a primit îngrăşăminte chimice şi pesticide.
Zahărul extras din var şi anidridă sulfuroasă, decolorat cu sulfură de sodiu şi rafinat cu norită şi alcool izopropilic, va fi albăstrit în cele din urmă cu albastru antracit.

Nu ne rămâne decât să vă dorim poftă bună!
(Articol preluat din "Le Vitaliste" nr. 947, publicație oficială a Federației Europene de Naturopatie Vitalistă ale cărei baze au fost puse de Biologul P.V. Marchesseau)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu